Conducerea modernã a activitãţii unei societãţi comerciale este de neconceput fãrã a avea la bazã un volum suficient de informaţii. Obţinerea acestora la timp şi de o calitate superioarã implicã utilizarea pe scarã largã a tehnicii electronice de calcul. De calitatea informaţiilor cu care opereazã organele de conducere şi de capacitatea de analizã a acestora depinde, în ultimã instanţã, calitatea deciziilor luate pentru desfãşurarea în bune condiţii a activitãţii economice.

Se poate afirma cã, din punctul de vedere al conducerii, informaţia reprezintã purtãtorul de noutate despre fenomenele şi procesele economice care se desfãşoarã în cadrul unei societãţi comerciale sau în afara acesteia, dar au legaturã cu ea şi care este folositã în activitatea de analizã şi decizie.

Informaţia este produsul unui şir întreg de prelucrãri a datelor primare care apar ca urmare a desfãşurãrii activitãţii unei societãţi comerciale.

Profesor,


joi, 4 noiembrie 2010

CREAREA UNUI SITE WEB

Fiecare site web are un nume de domeniu unic. Pentru a vizualiza un site web utilizatorul introduce în bara de adrese a browserului sãu numele de domeniu al site-ului web dorit.
Toate site-urile web se aflã pe un tip special de calculator cunoscut sub numele de server web, un calculator accesibil prin Internet care stocheazã conţinutul unui anumit site web.
La vizitarea unui site web prin intermediul unui browser web, browserul formuleazã o cerere cãtre serverul web care gãzduieşte acel site web. Apoi, serverul web returneazã browserului pagina web solicitatã. În încheiere, browserul afişeazã pagina web.

Ştiaţi cã, farã a exagera, existã  milioane de site-uri web? Pentru a vizita un anumit site din aceastã listã cu milioane de site-uri, este foarte importantã existenţa unei metode prin care fiecare site web sã fie identificat în mod unic.
Aceastã identificare se face pe baza numelui de domeniu.
În mod ideal, un nume de domeniu este o expresie uşor de reţinut, cum sunt eBay.com, Yahoo.com sau CNN.com. Toate numele de domenii se încheie cu un fel de extensie care este formatã dintr-un punct urmat de douã sau mai multe litere.
Majoritatea numelor de domenii se încheie cu extensii de genul .com, .net sau .org. Totuşi, sunt disponibile şi alte extensii.
Dupã crearea paginii web, se salveazã într-un di­rector din calculatorul dumneavoastrã. Cu toate cã stocarea paginii web pe calculatorul dumneavoastrã vã permite so actualizaţi cu uşurintã pagina web la un moment ulterior, nu permite altora sã vizualizeze pagina dum­neavoastra prin intermediul unui browser web.
Adicã, atunci când pagina este stocatã numai pe calculatorul dumneavoastrã, sunteţi singura persoanã care poate vizualiza pagina web respectivã.
Pentru ca o paginã web sã fie accesibilã întregii lumi, trebuie sã creaţi un site web.
Un site web este o colecţie de documente de pe un calculator conectat in permanenţã la Internet, ale cãrui pagini web sunt disponi­bile oricui dispune de  o conexiune la Internet. Crearea unui site web presupune trei etape:
  1. Contactarea unui serviciu de gãzduire web şi obţinerea unui site web public.
  2. Înregistrarea unui nume de domeniu, cum este www.PrimuIMeuSiteWeb.com. şi înregistrarea site-ului web sub acel nume de domeniu.
  3. Încãrcarea paginilor dumneavoastrã web pe site-ul web public.
Dupã ce aţi parcurs aceste trei etape paginile dumneavoastra web vor putea fi vizualizate de oricine este conectat la Internet!

            1. Gãsirea unui serviciu de gãzduire web

Primul pas în crearea unui site web public este gãsirea unui serviciu de gãzduire web (Web hosting company). Un serviciu de gãzduire web este o companie care oferã un calculator care este conectat la Internet 24 de ore pe zi, şapte zile pe sãptã­mânã.
Acest calculator funcţioneazã ca server web - adicã, tot ce face este sã aştepte cererile venite de la browserele web aflate la distanţã. La receptionarea unei cereri, acesta returneazã pagina web solicitatã.
Exista o multitudine de servicii de gãzduire web, de la companii mici cu un singur an­gajat pânã la companii tranzactionate public la bursa de valori. De asemenea, şi preturile au o gamã largã. de valori, de la gratuit pâna la mai multe mii de dolari pe lunã.
Dat fiind numãrul foarte mare de servicii de gãzduire web, gãsirea unui astfel de serviciu nu este osarcinã dificilã. Este suficient sã se introducã "web hosting company2" în caseta de cãutare a unui motor de cãutare. O astfel de cãutare pe Google.com va re­turna aproximativ 6,7 milioane de rezultate.
O altã abordare este sã utilizaţi unul din numeroasele site-uri web care servesc drept “pagini galbene” pentru companiile de gãzduire web. Site-uri cum sunt TopHosts (www.tophosts.com), HostIndex (www.hostindex.com) sau HostSearch (www.hostsearch.com) oferã spre cãutare o listã cu mii de servicii de gãzduire web de pe întreg globul.
Dacã nu doriţi sã vã pierdeţi timpul şi rabda­rea cu cãutarea unui serviciu de gãzduire web prin intermediul unui motor de cãutare sau al unui site index al serviciilor de gãzduire,puteţi sã vã întrebaţi furnizorul de servicii  Internet (ISP-ul) dacã nu oferã gãzduire web.
 
2. Date tehnice importante la gãzduirea web

Când veţi cãuta servicii de gãzduire web veţi observa cã acestea insistã cu prezentarea unor inormaţii de ordin tehnic de genul: "Oferim un spaţiu pe disc de 250 MB şi o limitã lu­narã de transfer de 2 GB !" Pentru a înţelege ceva din acest noian de termeni tehnici şi de marketing, haideţi sã studiem puţin ele­mentele tehnice utilizate cel mai des.

          2.1. Spaţiul pe disc

De multe ori, serviciile de gãzduire web vã limiteazã la stocarea unei anumite cantitãţi de date pe serverul web. Aceastã valoare este diferitã de la un serviciu la altul, dar în general un serviciu de gãzduire web vã va permite sã stocaţi pe serverul web o cantitate de mai mulţi megaocteţi (MB).
Cantitatea de spaţiu web de care veti avea nevoie depinde de ceea ce aveţi de gând sã stocaţi pe site-ul dumneavoastrã web. Dacã vã gândiţi sã aveţi numai pagini web şi câteva fotografii, 20 MB ar trebui sa fie un spaţiu mai mult decât suficient. Gândiţi-vã cã fiecare fotografie realizatã cu o camerã digitalã obişnuitã poate avea o mãrime de la 50 de kiloocteti (KB) pânã la 250 de kilo­octeti, în funcţie de calitatea şi configuraţia camerei digitale.

Deci, presupunând cã aveţi o camerã digitalã care face fotografii de 250 KB, limita supe­rioarã, pe un megaoctet puteţi stoca patru fo­tografii. De exemplu, dacã doriţi sã partajaţi 25 de fotografii, veţi avea nevoie de 6.250 KB, sau 6,25 MB.
 Aşa cum puteţi vedea, un cont de 20 MB este de obicei suficient pentru majo­ritatea site-urilor web obişnuite, dar dacã anti­cipaţi cã veţi publica un numãr foarte mare de fotografii sau alte fişiere de dimensiuni foarte mari, atunci veti dori sã alegeţi un serviciu de gãzduire web care oferã spaţiul pe disc anticipat de dumneavoastrã ca necesar.

2.2. Limita lunarã de transfer
 
De fiecare datã când cineva viziteaza o pa­ginã a unui site web, acesta trebuie sã trans­fere browserului web care a solicitat pagina, conţinutul acelei pagini web şi eventualele imagini de pe paginã
Cu cât se transferã mai multe date de pe un server web, cu atât este mai mare suma care trebuie plãtitãserviciului de gazduire web. Prin urmare, pentru a pãstra costurile cât ­mai mici, multe servicii de gãzduire specificã limita lunarã de transfer pentru un site web.
Limita lunarã de transfer mai este numitã uneori şi lãţime de bandã lunarã.
Limitele lunare de transfer obişnuite se înca­dreazã în intervalul 2-10 gigaocteti (GB).
Unele servicii de gãzduire utilizeazã limita lunarã de transfer ca fimitii absolutii.  Adicã, în cazul în care se depaşeşte lãţimea de bandã lunarã, site-ul web este închis pentru restul lunii.
Alte servicii de gãzduire web utilizeazã limita lunarã ca fimitii flexibilii, adicã dupã depaşirea limitei lunare, la abonamentul lunar de gãzduire se adaugã un cost specificat pentru fiecare gigaoctet cu care s-a depãşit Iimita. Şi, de asemenea, existã servicii web care nu impun nici o limitã lunarã de transfer.
Pentru site-urile personale mici o limitã de transfer de 2 GB este de obicei mai mult decât suficientã.
Haideţi sã luãm un exemplu. Sã presu­punem cã site-ul dumneavoastrã web ocupa 10 MB de spaţiu pe disc, iar fiecare vizitator vizua­lizeazã în medie 2 MB de imagini şi conţinut. Acum, dacã presupunem cãaveţi 250 de vizita­tori pe lunã, atunci lãţimea de bandã utilizatã pe lunã este de 500 MB, adicã 0,5 GB.

          2.3. Suportul FTP

La un moment dat va trebui ca paginile web pe care le-aţi creat sã fie mutate de pe calculatorul dumneavoastrã pe serverul web al serviciului de gãzduire web.
Un mijloc foarte uzual pentru transferul de fişiere de pe un calculator pe altul prin Internet este FTP.  FTP este acronimul pentru File Transfer Protocol şi este protocolul de facto pentru transferul de fişiere între calculatoare aflate la distantã.
Acesta este motivul pentru care este foarte important ca serviciul de gãzduire web pe care îl alegeţi sãofere acces FTP.
Aproape toate serviciile de gãzduire web oferãacces FTP. Totuşi, un lucru la care trebuie sã fiţi atent este acela cã mai multe servicii de gãzduire web gratuite, cum este GeoCities (www.geocities.com). oferã un site web gratuit, dar impun plata unui abonament lunar pentru accesul FTP. Prin urmare, asiguraţi-vã cã varianta pe care  o alegeţi include şi suport FTP pentru ca dumneavoastrã sã vã puteţi transfera paginile web pe serverul web.

2.4. Alegerea unui serviciu de gãzduire web

Dupã ce aţi studiat o varietate de servicii de gazduire web, a sosit momentul sã alegeţi unul dintre ele şi sã vãabonati! În general, serviciile de gazduire web solicitã o taxã ini­ţialã de configurare şi abonamentul lunar.
Majoritatea ISP-urilor importante oferã su­port pentru gãzduire web inclus în plata co­nexiunii la Internet, deci poate ar trebui mai întâi sãconsultaţi ISP-ul dumnea­voastrã pentru a vedea ce vã poate oferi din punctul de vedere al gãzduirii web.
Inainte de a vã abona la un serviciu de gãz­duire web este recomandat sã verificaţi - şi apoi sã reverificaţi - dacã vi se oferã suport FTP. Nu uitaţi cãsuportul FTP este necesar pentru ca sã încãrcaţi paginile web.

2.5. Înregistrarea unui nume de domeniu

Dacã doriţi un nume de domeniu pentru site-ul dumneavoastrã, cum ar fi www.PrimuIMeuSiteWeb.com. trebuie sã înregistraţi numele de domeniu dorit şi sãconfiguraţi numele de domeniu sã indice la serverul web al serviciului de gãzduire web.
Pentru a înregistra un nume de domeniu trebuie sã parcurgeţi doua etape:
  1. Alegeţi şi apoi cumpãraţi un nume de domeniu disponibil.
  2. Configuraţi numele de domeniu astfel încât sã indice la site-ul web corect.
În secţiunea despre utilizarea editorului Mozilla Composer vom studia modul în care pot fi efectuate aceste douã etape. Nu vã îngrijoraţi dacã aceste operaţii vi se par foarte dificile; aşa cum vom vedea în curând, ambele sunt operaţii care pot fi realizate relativ uşor chiar şi de un amator în lucrul cu calculatorul.
Nu este obligatoriu sã asociaţi un nume de domeniu site-ului dumneavoastrã. Dacã nu faceţi acest lucru, adresa site-ului dumneavoastrã va fi ceva de genul http://www.NumeServiciuGazduire.com./NumeSite.  Totuşi, având un nume de domeniu, site-ul dumneavoastrã web va putea fi accesat printr-un nume mai personalizat, ceva de genul http://www.NumeSite.com
            Dacã vã îngrijoreazã efectuarea de unul singur a acestor operaţii, trebuie sã ştiţi cãmajoritatea serviciilor de gãzduire web vor efectua aceste operaţii pentru dumneavoastrã în mod gratuit sau în schimbul unei sume modice.
            Dacã doriţi sã lãsaţi aceste operaţii pe seama unui profesionist, întrebaţi-i pe cei de la serviciul de gãzduire web dacã pot sã înregistreze pentru dumneavoastrã un nume de domeniu.

2.6. Alegerea şi achiziţionarea unui nume de domeniu

            nd înregistraţi un nume de domeniu, puteţi aIege numai un nume de domeniu care nu a fost înregistrat de aItcineva.
Adicã, nu puteti aIege un nume de domeniu existent - de exempIu www.microsoft.com ­- pentru a-I înregistra astfeI încat acesta sã indice Ia site-uI dumneavoastrã. Deci, primuI pas în înregistrarea unui nume de domeniu este gãsirea şi aIegerea unui nume de domeniu disponibil.
NumeIe de domenii pot fi achizitionate de la numeroşi registratori de nume de domenii. Un registrator de nume de domeniu este o com­panie care a primit aprobarea sã poatã înregistra nume de domenii. Existã zeci de astfeI de companii în lume, acestea fiind diferenţiate de pretuI cerut şi de calitatea serviciilor. O listã compIetã a acestor companii poate fi gãsitã Ia adresa http://www.icann.org/registrars/ accredited-list.html. Pentru numele de domenii specifice României (.ro) consultaţi http://www.rnc.ro
La achiziţionarea unui nume de domeniu, nu cumpãraţi definitiv numele de domeniu. Mai exact, închiriaţi numele de domeniu pentru o perioadã de timp specificatã (între unu şi zece ani). Dupã încheierea acestei perioade, dumneavoastrã, ca persoanã care a înregistrat numele de domeniu respectiv, puteţi reînregistra numele de domeniu pentru o altã perioadã de timp sau puteţi elibera numele de domeniu returnându-l în lista de nume de domenii disponibile.
Pentru a afla dacã un nume de domeniu este disponibil, începem prin a vizita site-ul web al unui registrator de nume de domenii, cum este http://www.rnc.ro.
Aceste companii vor avea în general pe site-urile lor o casetã de cãutare pentru a putea cãuta nume de domenii disponibile. 

Figura prezintã pagina de bazã a registratorului RNC.ro. În figura 6.2 observaţi cã existã o casetã de text care vã per­mite sã introduceţi un nume de domeniu împreunã cu extensia dupã care doriţi  sãefec­tuaţi cãutarea (.com, .org, .net, .info ş.a.m.d.).

La cãutarea unui nume de domeniu veţi vedea dacã acesta este disponibil.
În caz afirmativ îl puteţi înregistra, alegând şi du­rata pentru care doriti sã efectuaţi înregis­trarea. Dacã numele este deja ocupat, vi se vor sugera mai multe nume de domenii similare care sunt disponibile.
Pentru a înregistra numele de domenii veri­ficate, este suficient sã executaţi cic pe butonul Continue. Dupã aceasta veţi parcurge întregul proces de înregistrare, trebuind sã specificaţi perioada de timp pentru care doriţi sã faceţi înregistrarea de nume de domeniu şi sã furnizaţi numãrul cãrţii de credit pentru efectuarea plãţii.

2.7. Configurarea numelui de domeniu

Uneori, în timpul procesului de înregistrare a numelui de domeniu vi se va cere sã furnizaţi adresa IP pentru serverele de nume la care doriţi sã indice numele de domeniu.
Chiar dacã pentru dumneavoastrã aceşti termeni pot pãrea scrişi “în greacã”, serviciului de gãzduire web îi sunt familiari şi vã pot ajuta.
Întrebaţi serviciul de gãzduire web care sunt adresele IP pentru serverul de nume pe care sã Ie folosiţi ­- acesta vã va oferi, de cele mai multe ori, douã adrese IP pe care Ie puteţi introduce ca adrese de server de nume primar şi secundar. (O adresã IP este un numãr de forma XXX.XXX.XXX.XXX, unde XXX este un numãr cuprins între 0 şi 255.)
            Dupã înregistrarea şi configurarea unui nume de domeniu poate exista o întârziere de 24 pânã la 72 de ore pânã când numele de domeniu va indica în mod oficial la serverul web corespunzãtor. Aceasta înseamnã cã poate dura câteva zile de la înregistrarea numelui de domeniu pânã când site-ul dumneavoastrã web sã poatã fi vizitat prin intermediul numelui de domeniu în browserul web.

Dacã aţi ales un serviciu de gãzduire web şi, poate, aţi înregistrat un nume de domeniu, nu a mai ramas decât o singurã piesã din acest puzzle: adãugarea de pagini web, imagini şi alte fişiere pe serverul web. Acest lucru se poate efectua prin încãrcarea pe serverul web a paginilor web create eventual în Mozilla-Composer.

Niciun comentariu: